Ori de cate ori vizitez un castel sau palat, sunt fascinata deopotriva de stilul architectonic si influentele artistice ce domina incaperile dar si de enigme, intrigi si povesti traite acolo, spuse si nespuse, demne de scenariul unui film.
Numai un lacas de poveste precum Castelul Neuschwanstein, putea fi sursa de inspiratie pentru construirea emblematicul castel al Frumoasei din Padurea Adormita de la Disneyland.
Fascinantul castel Neuschwanstein din Bavaria, este situat intr-un peisaj montan de o frumusete rara, acolo unde aerul e imbalsamat cu miresme de cetina si foioase, strajuit de Muntii Alpi.
Este cel mai fotografiat si vizitat castel din Europa.
Palatul , construit de Ludwig al II-lea in secolul XIX(intre 1869 si 1886) din averea personală, ca refugiu personal şi ca omagiu adus compozitorului Richard Wagner, nu a fost finalizat din pacate, fiind deschis pentru public la doar cîteva săptămâni după moartea monarhului, în 1886.
Neuschwanstein ilustreaza cel mai bine idealurile si dorintele lui Ludwig al II-lea. Castelul nu a fost conceput ca o reprezentare a regalitatii, ci ca un loc de retragere, un loc personal. Aici, Ludwig al II-lea si-a creat o lume de basm. Picturile din castel au fost inspirate de operele lui Wagner, si nu sunt o reprezentare fidela a operelor compozitorului, ci au fost inspirate de legende medievale care la randul lor au stat la baza creatiilor lui Wagner. Imaginile reprezentate sunt despre dragoste si vinovatie, despre cainta si salvare; sunt prezenti regi si cavaleri, poeti si amanti.
Turul castelului incepe de la Coridorul Rosu situat la al 2 lea etaj, nume ce provine de la placile rosii ce acopera podeaua pasajului.
Cea mai impozanta incapere a castelului este fara indoiala sala tronului cu acea atmosfera sacra, din pacate insa, lipsind chiar tronul! Si asta pentru ca, familia regala a dispus anularea comenzii lui dupa moartea neasteptata a regelui chiar inainte de finalizarea castelului. Am preluat cateva imagini reprezentative dintr-un album foto pentru a va introduce in atmosfera…
De la balconul din Sala Tronului, regele avea cea mai frumoasa si impresionanata imagine a Bavariei:Castelul Hohenschwangau cu Lacul Alpsee de-o parte si Lacul Schwansee de cealalta parte, iar in fundal Alpii tirolezi.
Sala de mese placata cu lemn de stejar, ornamentata cu draperii din matase rosie brodata si un impunator candelabru din cristal de Bohemia este dominata de statueta masiva din bronz placata cu aur situata chiar pe centrul mesei, ce sugereaza batalia intre bine si rau, tema ce apare frecvent in picturile aflate in castel. Ludovic al II-lea a ales lebăda ca si simbol al purității, laitmotiv în interioarele castelului.
Aici am admirat vase superbe din ceramica Villeroy&Boch, si setul sau preferat pentru servirea ceaiului. Nu am rezistat si l-am pastrat ca amintire in telefon.
Doar dormitorul a fost elaborat într-un stil gotic târziu iar partea de sus extrem de elaborată a baldachinului regal reprezintă turle de biserici de la diverse catedrale germanice(regele fiind foarte credincios). Draperiile si tapiteria mobilierului fabricate din cea mai fina catifea de matase de culoare albastru deschis(culoarea favorita a regelui) au fost brodate cu fir de aur. Construcția dormitorului se spune că a durat 4 ani si jumatate iar constructorii castelului au beneficiat de primele asigurări sociale din Bavaria.
Neuschwanstein este un amestec indrăzneț între stilul romantic cu neo-gotic și inovațiile tehnologice ale vremii – apă curentă caldă și rece, sistemul de încălzire centralizată cu aer cald, bucătăria modernă. Am ramas uimita la vederea ei.
Toate camerele castelului erau dotate cu sistem central de incalzire, apa curenta era disponibila la fiecare etaj iar bucataria avea atat apa calda cat si apa rece; toaletele aveau un sistem automat de curatare. Regele avea un sistem de clopote electronice pentru a-si chema servitorii si aghiotantii. La etajele 3 si 4 existau chiar si telefoane, iar pentru ca mancarea sa ajunga la etajele superioare era folosit un lift special. Chiar si in timpul construirii castelului au fost folosite tehnologii de ultima ora: macaralele aveau motoare cu aburi. O alta caracteristica inovatoare sunt ferestrele largi ale castelului, ceva neobisnuit in vremea lui Ludwig al II-lea.
M-a impresionat si sala de muzica ce a avut ca sursa de inspiratie creatia wagneriana, Parsifal. Paradoxal, regale nu a luat parte niciodata la un concert in aceasta sala. Interesant este faptul ca, primul concert al Festivalului Wagner a avut loc aici, la 50 de ani de la moartea compozitorului, in 1933.
Intr-una din camerele castelului poate fi admirat pianul achizitionat special pentru compozitor(din nou am “furat” o poza cu telefonul..)
Sala de lectura m-a dus cu gandul la poeziile preferate pe care le citea adeseori regele cand se retragea in singuratate. In castel mai exista si un birou cu biblioteca inchisa pictata la exterior.
Foarte interesanta mi s-a parut grota(un fel de pestera artificiala) sapata in stanca, un loc auster construit intre sufragerie si camera de studiu(unde accesul nu este permis permanent).
Exista si o gradina de iarna, prevazuta cu incalzire pentru perioada rece, cu o frumoasa vedere spre lacul Forggensee. Era binecunoscuta si renumita pasiunea regelui pentru natura.
Chiar inainte de a muri, Ludovic al II-lea devenise personaj de legenda. El spunea guvernantei sale: „Vreau sa raman un etern mister atat pentru mine insumi, cat si pentru ceilalti”. Oare la ce mister se referea?
Istoria scoate la iveala dovezi(pe baza unui jurnal secret )precum ca, regele nu era interesat de sexul opus, ci, din contra era foarte apropiat de câțiva bărbați in a caror prezenta era vazut frecvent.
Ludovic al II-lea nu s-a căsătorit niciodată, dar în ianuarie 1867 s-a logodit cu ducesa Sophie Charlotte, sora împărătesei Elisabeta a Austriei („Sisi”), verișoara tatălui său. Insa, casatoria a fost amanata de cateva ori, iar intr–un final, logodna desfacuta. Viata i-a fost marcata de lupta interioara pentru a-și suprima dorintele sexuale pe de-o parte, și a rămâne fidel credinței sale romano-catolice, pe de alta parte. În timp ce homosexualitatea nu era pedepsită în Bavaria din 1813, sub conducerea prusacă acest lucru se schimba din 1871(Ludovic avea 21 ani). Presiunea de a lasa in urma cu orice pret un moștenitor, a fost o sursa permanenta de stres pentru rege.
Palatul Neuschwanstein alaturi de Linderhof, Herrenchiemsee, precum si alte proprietati l-au ruinat efectiv din punct de vedere financiar pe Ludovic al II-lea, acesta ajungand sa ceara imprumut pentru a-si finaliza proiectele costisitoare. Insa, consiliul de miniștri nu i-a mai aprobat creditul financiar pe care-l ceruse(dator fiind deja) iar guvernul bavarez a pornit demersuri pentru a fi declarat iresponsabil. O expertiză medicală din 8 iunie 1886, cerută câtorva medici de către parlamentul bavarez, a constatat că Ludovic al II-lea ar suferi de o „tulburare sufletească nevindecabilă”. Dupa cateva zile doar, Ludovic al II-lea a fost luat de la Neuschwanstein și pus sub pază la palatul Berg. Chiar in acea seara, a fost gasit mort impreuna cu medicul sau personal(psihiatru renumit la acea vreme), pe malul lacului din spatele castelului. Se presupune ca au fost asasinati, desi au fost declarati inecati.
Circumstantele mortii regelui Ludovic al II-lea raman astfel o enigma in istorie.
text&foto: Simona Dragan
sursa:Wikipedia
Comments